Centrala se strică, de regulă, în prima săptămână rece, seara, într-o zi în care toți tehnicienii din oraș au deja zece apeluri. Nu pentru că iarna ar fi rea cu ea, ci pentru că a stat cinci luni oprită și pornește cu tot ce s-a depus în ea peste vară.

Ghidul ăsta e despre ce faci în septembrie ca să nu suni pe nimeni în noiembrie: ce verifici singur, ce lași tehnicianului, ce cere legea și cum îți dai seama dacă merită încă o iarnă cu centrala veche.

Ce verifici singur, în zece minute#

1
Presiunea pe manometru
Cu centrala rece, acul stă de obicei între 1 și 1,5 bar. Sub 1 bar, se completează apă de la robinetul de umplere de sub centrală, încet, până la 1,2–1,5. Dacă scade din nou în câteva zile, undeva pierde apă și e treabă de instalator.
2
Caloriferele, aerisite
Pornește încălzirea și pune mâna: calorifer cald jos și rece sus înseamnă aer. Se aerisește de la ventilul de sus, cu o cârpă dedesubt, până curge apă continuu. După aerisire, verifică din nou presiunea.
3
Filtrul de apă de pe retur
Dacă are, e un cilindru mic pe țeava care intră în centrală. Se închid robineții, se scoate sita, se spală. Dacă nu știi care e, lasă-l tehnicianului.
4
Coșul sau tubul de evacuare
La cele cu tiraj forțat, tubul iese prin perete: să nu fie astupat de cuib, frunze sau o plasă pusă „ca să nu intre păsări". La cele cu coș, coșul trebuie curățat de un coșar, nu de tine.
5
Ecranul și codurile de eroare
Dacă centrala a afișat coduri de eroare peste vară, notează-le. Spuse tehnicianului, scurtează diagnosticul.
Țevi de instalație cu manometru
Manometrul e singurul instrument de care ai nevoie tu: între 1 și 1,5 bar la rece e bine. Foto: Pavel Danilyuk / Pexels

Ce face tehnicianul la revizie#

O revizie adevărată durează cam o oră și include, la majoritatea centralelor murale:

curățarea arzătorului și a schimbătorului de căldură; verificarea electrodului de aprindere și a celui de ionizare; verificarea vasului de expansiune și completarea presiunii de azot dacă a scăzut; verificarea supapei de siguranță; măsurarea gazelor arse și a tirajului; verificarea etanșeității pe circuitul de gaz; reglajul presiunii la arzător; curățarea filtrelor și a sitelor. La final primești un raport cu ce s-a făcut și cu valorile măsurate.

Dacă tehnicianul a stat zece minute, a șters ecranul și a cerut bani, n-a fost revizie. Întreabă înainte ce include, și cere raportul la sfârșit.

Ce e obligatoriu și ce e recomandat
CineCât de des
Verificarea tehnică periodică a centralei (VTP)Firmă autorizată ISCIRLa intervalul din cartea tehnică, de regulă 2 ani. Obligatorie.
Revizia de întreținereService autorizat de producător sau ISCIRAnual, înainte de sezon. Recomandată; la multe modele, condiție de garanție.
Verificarea instalației de gaz din locuințăFirmă autorizată ANRELa 2 ani. Obligatorie, o cere distribuitorul.
Revizia instalației de gazFirmă autorizată ANRELa 10 ani, sau după orice modificare. Obligatorie.
Curățarea coșului de fumCoșarAnual, la centralele cu evacuare prin coș.
Intervalele sunt cele din normele în vigoare la data scrierii; cartea tehnică a centralei și contractul cu distribuitorul de gaz au întâietate.
Mână reglând robinetul termostatic al unui calorifer
Robinetele termostatice pe calorifere reduc consumul cu câteva procente fără nicio altă lucrare. Se montează într-o oră. Foto: BOOM Photography / Pexels

Cam pe unde se situează prețurile#

Manoperă, intervale orientative
Revizie centrală termică 150–300 lei Detecție scurgeri gaz (pe verificare) 100–250 lei Montaj centrală nouă (manoperă) 500–1.200 lei Instalator gaz, modificare traseu 300–1.000 lei
linia verticală = valoarea medie
Estimări, nu oferte: medii pe țară, fără piese și fără centrala în sine. O centrală murală în condensare costă, la data scrierii, între 4.000 și 9.000 lei, după putere și marcă.
1–1,5 bar
Presiunea normală pe manometru, cu centrala rece
12–15 ani
Vârsta de la care o centrală murală începe să coste mai mult decât face
15–25%
Cât consumă în minus, la aceeași casă, o centrală în condensare față de una veche
Calorifer vechi din fontă, lângă o fereastră
Caloriferele din fontă țin zeci de ani; centrala, nu. La 12–15 ani începe socoteala dintre reparat și înlocuit. Foto: Erik Mclean / Pexels

Când o repari și când o schimbi#

O repari dacă are sub 10 ani, defecțiunea e una singură și piesa e ușor de găsit: pompă, ventilator, senzor, placă electronică. Un tehnician bun îți spune prețul piesei înainte s-o comande.

O schimbi dacă are peste 12–15 ani și se defectează a doua oară într-un sezon; dacă reparația trece de o treime din prețul uneia noi; dacă schimbătorul de căldură e spart sau corodat; sau dacă pentru ea nu se mai găsesc piese. Centralele vechi, fără condensare, consumă vizibil mai mult gaz: la o casă, diferența pe iarnă poate acoperi o parte din prețul celei noi în câțiva ani.

Semnele care nu se ignoră: flacără galbenă în loc de albastră, funingine pe carcasă sau la evacuare, miros de gaz oricât de slab, centrala care se oprește singur cu cod de eroare de mai multe ori pe zi. Primele trei înseamnă oprire și tehnician azi, nu săptămâna viitoare.

Cum începi concret#

Fă verificările de zece minute de mai sus. Apoi postează o lucrare de revizie cu modelul centralei, anul montării și ce ai observat: presiune care scade, zgomote, coduri de eroare. Cu informațiile astea, tehnicianul vine cu piesele potrivite și rezolvă dintr-o vizită.

Postează lucrarea în septembrie, cât tehnicienii mai au loc în program. Pentru orice altceva ce se pregătește înainte de frig, avem ghidul despre casa înainte de iarnă.